luni, 19 mai 2008

Festivalul Ştiinţei la ZalăuTV

Pe situl postului de televiziune ZalăuTV.ro a fost postat un reportaj despre cele întâmplate sâmbătă, 17 mai 2008, la Festivalul Ştiinţei Zalău, ediţia 2008. Daţi un clic pe imaginea de mai jos ca să vedeţi filmuleţul respectiv.

Cortul Grupului şcolar „Octavian Goga” din Jibou (foto: prof. Virgil Borz)

Alte relatări reportericeşti au apărut în cotidienele „Graiul Sălajului” şi „Sălajeanul” de luni, 19 martie 2008, anunţând participarea profesorilor şi elevilor de la Grupul Şcolar Industrial „Octavian Goga”, precum şi premiul dobândit de elevul Ioan Nemeti din clasa a XI-a B la secţiunea „Realizare practică” (Automat de iluminare nocturnă, îndrumător prof. Virgil Borz). Eleva Maria Iacob din clasa a XIII-a A a primit o menţiune, pentru lucrarea Celule solare.

(foto: prof. Virgil Borz)

Iată şi detectorul de metale, prezentat tot de elevul Ioan Nemeti, montaj realizat după o schemă simplă, prezentată anterior pe acest blog.

(foto: prof. Virgil Borz)

Fiecare expozant a primit câte o diplomă de participare:

Pendulul şi teoria haosului

Iată un experiment simplu, realizat cu ajutorul unui pendul magnetic, menit să reflecte principiul enunţat de Teoria Haosului Determinist:



O modificare aparent nesemnificativă a condiţiilor iniţiale ale unui sistem produce o evoluţie în timp diferită şi aparent imprevizibilă.

Cu alte cuvinte, bataia de aripa a unui fluture poate stârni un taifun pe cealalta parte a planetei.

marți, 13 mai 2008

Testarea detectorului de metale pe teren

.
Deşi ţiuie de-ţi ia auzul, detectorul de metale a stârnit mare interes în clasă, mai ales că suntem într-o zonă unde legendele vorbesc despre „banii lui Rákóczi” (nummiliţi, fosile marine vechi de 50 milioane de ani) şi tunele ce trec pe sub râul Someş. Le-am reamintit elevilor că ultima dată autorităţile de la Protecţia Civilă au distrus în poligonul de sub Meseş 450 kg de proiectile rămase din toamna anului 1944, descoperite anul trecut în diferite locuri din judeţ. Din păcate, detectoarele de metale sunt folosite cu succes mai degrabă la descoperirea minelor antipersonal decât la găsirea unor tezaure ascunse de demult.



Ieri după-masă, am testat dispozitivul pe terenul de sport. Jocul a constat în aruncarea unei monede de 10 bani şi găsirea ei:



Distracţia a fost oprită de o defecţiune caracteristică acestui tip de detector: ruperea firului de la ecranajul bobinei de căutare. La un moment dat, am observat că înălţimea sunetului a început să varieze în funcţie distanţa faţă de pământ, indiferent de faptul dacă banul era acolo ori nu. Fenomenul este provocat de variaţia capacităţii parazite dintre pământ şi bobină, capacitate care influenţează şi ea frecvenţa micului oscilator de bătăi (BFO).

În concluzie, lipiţi temeinic bobina (noi am folosit clei Bison şi suntem mulţumiţi de rezultat) şi fixaţi capetele ei pe cadrul de lemn, ca să nu se agaţe de tulpini în timpul căutării.

luni, 12 mai 2008

Detectoare de metal (II)

.
Celălalt montaj propus pentru Festivalul Ştiinţei este un montaj din seria de „Electronică la 1,5 V”, un detector de metal simplu, cu două tranzistoare, prezentat de elevul Ioan Nemeti din clasa a XI-a B.



El se bazează pe un oscilator de bătăi (BFO) cu o frecvenţă de circa 100 kHz, realizat cu un „oscilator în două puncte” (oscilatorul Sony). Circuitul rezonant LC cuprinde bobina detectoare L (20 spire CuEm 0,3 mm bobinate pe un diametru de 200 mm, în ecran Faraday) şi un condensator ceramic C1 de 1 nF. Semnalul de radiofrecvenţă emis este conectat printr-un condensator C2 de 470 pF din stiroflex la borna de antenă a unui radioreceptor portabil, acordat astfel încât în difuzorul aparatului să se audă un sunet de o frecvenţă cât mai gravă. În momentul când cadrul bobinei detectează prezenţa unui obiect de metal, bârâitul scos de radioreceptor variază ca frecvenţă (creşte la feromagnetice şi scade la diamagnetice sau viceversa), iar în unele cazuri dispare cu totul.



Din comoditate, am folosit 2 tranzistoare BF254, care au terminalele dispuse în ordinea B-E-C, ceea ce a simplificat mult dispunerea legăturilor. Bobina a fost fixată pe un disc de placaj cu diametrul de 200 mm, prevăzut cu un mâner lung, dintr-un tub de PVC, uşor de ţinut în mână. Piesele ce formează oscilatorul BFO au fost amplasate în apropierea firelor de la inductanţa L. Montajul consumă foarte puţin, deci se poate alimenta de la o baterie AG13.



Deşi are o sensibilitate limitată şi indică mai ales materialele feroase, acest tip de detector are avantajul că este foarte uşor de construit şi nu cere decât un singur reglaj: acordul din butonul de căutare al posturilor de la radioreceptorul portabil. El este ideal pentru constructorul începător.
.

duminică, 11 mai 2008

Lanterna curcubeu

.
Peste o săptămână, în 17 mai, la Zalău va avea loc Festivalul Ştiinţei, o manifestare şcolară judeţeană care, sub logo-ul: „Ştiinţa pentru toţi - o bucurie pentru fiecare”, îşi propune să atragă interesul tinerilor, cadrelor didactice şi a publicului, pentru ca realizărilor ştiinţifice să li se acorde o importanţă sporită şi să se impulsioneze creativitatea în domeniul ştiinţific.

Lanterna curcubeu reprezintă primul montaj, prezentat de elevul Ionuţ Mihăilă, din clasa a XI-a B:



Schema este foarte simplă şi se bazează pe un numărător binar pe 2^3=8 biţi, realizat cu un circuit CDB 493, recuperat dintr-un Felix C256 de pe vremuri. El este comandat de un generator de tact, realizat cu trei porţi logice NAND, legate ca inversoare. Din comoditate (adică pentru uşurinţa în proiectarea cablajului imprimat), am folosit un CDB 410, dar se poate folosi şi un CDB 400 ori trei inversoare de pe un CDB 404. Frecvenţa de oscilaţie este invers proporţională cu valorile rezistorului R1 şi capacităţii C1:
f = 1/(3·R1·C1).



În momentul când la una dintre cele 3 ieşiri apare starea logică 1, atunci se aprinde LED-ul conectat la ea. Ca sa obtzinem diferite senzaţii de culoare, am ales culorile roşu, verde-gălbui şi albastru, care se aprind la intervale diferite de timp şi astfel obţinem toate combinaţiile posibile, de unde impresia de policromie. Rezistenţele de limitare a curentului prin diode vor fi astfel reglate încât luminozitatea LED-urilor să fie asemănătoare (de exemplu, la LED-ul albastru am mărit valoarea rezistenţei la 2,2 kiloohmi ca el să nu acopere lumina celorlalte două).

Schema a funcţionat fără probleme şi alimentată de la 6 V. Desigur, ea poate fi proiectată şi construită cu circuite CMOS „moderne”, dar atunci i se vor adăuga 3 tranzistoare pentru comanda LED-urilor.
.

miercuri, 7 mai 2008

The Big Bang Theory continuă

Iată că televiziunea americană CBS continuă să difuzeze serialul „The Big Bang Theory”, o comedie menită să trezească interesul tinerilor pentru fizică. Deşi iniţial fuseseră anunţate doar 12 episoade, iată că în ultimele zile de luni au fost difuzate încă trei:

13. The Bat Jar Conjecture
14. The Nerdmabelia Scattering
15. The Shiksa Indeterminacy

Dacă aveţi o legătură bună, daţi clic pe linkuri şi veţi vedea episoadele respective.
Serialul a fost prezentat într-un articol savuros de Jennifer Ouellette în revista „Symmetry” 1-2/2008.

sâmbătă, 3 mai 2008

Dispersia luminii

Primul „curcubeu” a fost fotografiat în Sâmbăta Mare (26 aprilie 2008), când lumina a traversat unul dintre marile acvarii aflate în Grădina Botanică din Jibou. Ca să realizaţi proporţiile, crapul chinezesc din imagine are vreo 20-25 cm lungime. Am realizat şi un film, însă nu l-am montat, sunt foarte multe de arătat, iar spaţiul oferit de Youtube e totuşi limitat.


Al doilea curcubeu a apărut de cer, după răpăiala din seara zilei de 1 Mai. Precum se vede în ambele fotografii, radiaţiile cu diferite lungimi de undă din lumina diurnă sunt refractate în mod diferenţiat, atât de apa din acvariu cât şi de stropii de ploaie din atmosferă.